Kiosk: Ghid pentru invatare

Mintea e cea care face corpul
Sojourner Truth,
1797 - 1883 American

Ghid pentru invatare

Cum sa rezistam stresului

Simptomele caracteristice stresului includ manifestări mentale, sociale si fizice. Aceastea includ extenuare, pierdere/creştere a apetitului, dureri de cap, plâns, insomnie si somnolenta. Evadarea prin intermediul alcoolului, drogurilor sau alte manifestări de gen sunt adesea indicaţii ale stresului. Sentimente de alarmare, frustrare sau apatie pot insoti stresul.

Daca simtiti ca stresul va afectează studiul prima opţiune este sa cautati ajutor in centrul de consiliere din instituţia dvs. de invatamant.

Management-ul stresului este abilitatea de a ramane in control când situaţii, oameni si evenimente pun devin prea solicitante. Ce puteţi face pentru a controla stresul? Care sunt metodele?

Uitaţi-va in jur
Vedeţi daca exista ceva ce puteţi schimba sau controla cu adevărat.		 Invatati cum sa va relaxaţi mai bine
 Meditaţia si excercitii de respiraţie s-au dovedit a fi foarte eficiente in controlarea stresului. Incercati si exersaţi sa va eliberaţi mintea de gândurile care va îngrijorează.
Renuntati complet la situaţia care se dovedeşte a fi stresanta
Luaţi o pauza zilnica de cel puţin câteva minute.		 Stabiliţi-va obiectivele
Reduceţi numărul de evenimente din viata dvs. si veţi reduce "supraîncălzirea circuitelor".
Nu va ambalaţi pentru lucrurile mărunte
Incercati sa stabiliţi lucrurile cu adevărat importante si lasati restul deoparte.		 Nu va suprasolicitaţi
Luaţi fiecare sarcina pe rând sau rezolvaţi-le selectiv in funcţie de prioritate.
Schimbaţi-va reacţiile in mod selectiv
dar nu prea mult. Concentraţi-va asupra unui singur lucru si modificaţi-va reacţiile in funcţie de el.		 Schimbaţi-va felul de a vedea lucrurile
Invatati sa recunoasteti stresul drept o problema ce nu trebuie neglijata. Intariti-va organismul si faceţi-l capabil sa regleze stresul.
Evitaţi reacţiile extreme;
De ce sa uraţi ceva când ajunge sa va displacă? De ce sa generaţi anxietate când puteţi fi nervos/nervoasa? De ce sa fiţi deprimat când puteţi fi doar trist?		 Ajutaţi-ii pe ceilalţi
pentru a va lua gândurile de la propria persoana
Dormiţi suficient
Lipsa de odihna agravează stresul		 Eliberaţi-va de stress
prin activitati fizice jogging, tenis sau grădinărit.
Evitaţi sa luaţi medicamente neprescrise de medic
Si evitaţi alcoolul si drogurile. Aceastea doar maschează problema nu o rezolva.		 Autoeducaţi-va
Concluzia este ca "Îmi fac singur/singura râu".

Incercati sa va folosiţi de stress
Daca nu puteţi lupta împotriva lucrurilor care va supăra si de care nu puteţi fugi atunci incercati sa le folosiţi intr-un mod productiv.

Incercati sa adoptaţi o atitudine pozitiva
Spuneţi-va mereu ca va merge bine in loc sa va plangeti cat de râu va merge. "Stress-ul poate ajuta memoria doar daca este de scurta durata si nu prea acut. Stressul duce la transferul unei cantitati mai mari de glucoza spre creier care pune la dispoziţie neuronilor mai multa energie. Aceasta la rândul ei imbunatateste formarea memoriei si rememorarea. Pe de alta parte daca stresul este prelungit poate împiedica transferul de glucoza si cauza goluri de memorie." All Stressed Up , St. Paul Pioneer Press Dispatch, p. 8B, Monday, November 30, 1998.

Cel mai important, daca stresul va cauzează o stare de nesuportat si in incapacitatea de a va descurca cu activitatea şcolara, sociala sau de la lucru, apelaţi la ajutor profesional sau la centrul de consiliere din instituţia dvs.

Stress in a testing situation